Archive for the ‘Uncategorized’ Category

NIMIC NU SE COMPARA CU BUCURIA DE A FOLOSI TRANSPORTUL IN COMUN IN BUCURESTI, CAPITALA EUROPEANA DIN SECOLUL 21 (e.n.)

Octombrie 17, 2016

Fenomenul central al civilizatiei bucurestene, care ar trebui sa fie analizat si dezbatut de sociologi si psihologi se intampla la metrou sau autobuz si consta in numerosii cetateni si cetatene care, odata ce se deschide usa, se plaseaza initial inert in fata celor care coboara, dupa care dau navala intr-o ultima incercare de a se salva de pe trotuar si a asedia autobuzul.

Din perspectiva celui care coboara, te vezi fata in fata cu un grup compact care, dotat cu sacose, carucioare, bidoane, tevi de pexal, uneori sacose de rafie bine incarcate, incearca in maniera aparatorilor de la fotbal american sa-ti inchida ungiurile de oportunitate.

In acelasi timp, te gasesti parte a unui suvoi uman, manat de dorinta finala de a parasi vehiculul, grup care traieste angoasa ca nu va putea cobori la statia dorita (enumar aici pt exemplificare: Tineretului, Sfantu Gheorghe, Crangasi) si care iti transmite un mesaj clar:

Ori esti (cobori cu noi), ori esti impotriva noastra!

Aici apare al doilea fenomen sociologic bucurestean: angoasa (existentiala) de a nu putea cobori la destinatia dorita, probabil traita cu aceeasi intensitate cu care Magellan si Columb se temeau sa nu-si rateze teritoriile zarite de pe catarg din cauza furtunilor oceanice.

Astfel, teama de moarte si cea de a vorbi in public, atat de generalizate la nivel planetar, ocupa locuri secundare in Bucuresti in topul temerilor si angoaselor, primul loc ocupandu-l aceasta fobie specifica de a ramane in mijlocul de transport pentru restul zilei (zilelor) si de a nu mai ajunge vreodata la destinatie, de a rata intalnirea cu destinul, si a nu mai ajunge la piata, la posta sau la mult iubitul serviciu.

Manifestarea esentiala consta in faptul ca cineva sau mai multi vin si te inghesuie corporal sau cu caruciorul, umbrela si sacosa, dupa care te intreaba aparent politicos si repetitiv cu

2-3 statii inainte: Coborati la urmatoarea? O sa coborati la urmatoarea?

Raspunsul e relativ irelevant, pentru ca, si in cazul in care cobori, respectivul/respectivii vin si te inghesuie mai abitir, ca si cum te faci vinovat ca le-ai redus din sansele de a fi imediat langa usa. Inevitabil, cand se deschide usa, pe langa ca te simti pipait si impins, mai iei si o usa peste nas.

Bun, ai coborat. Simti aerul curat de esapament cum iti reimprospateaza plamanii.

Macar nu mai e atat de cald ca in autobuz.

Trebuie sa cobori la metrou. Te grabesti? Ai gresit orasul in care te-ai decis sa te grabesti!

Pe scara de la metrou, cetatenii si cetatenele ocupa atat partea din dreapta cat si cea din stanga. Bineinteles, e o buna ocazie, sa lase la pamant si o sacosa doldora de vinete sau gogosari, un rucsac, o umbrela, sa sprijine niste tevi, etc.

Daca in alte capitale, una dintre parti e pentru cei care nu se grabesc, iar pe cealalta se pot misca repede cei care trebuie sa ajunga numaidecat undeva, in Bucuresti, folosim metoda Pe a aici nu se trece!

Ce crezi? Ca noi nu ne grabim? Stai cu noi aici frumos … Hopa! Iti mai stranuta cineva in fata pe scara rulanta si nu te poti apara cu mainile …

Sanatate! Ii ureaza altcineva, doar suntem oameni ospitalieri.

 

Vrei sa urci in metrou. Cred ca n-a visat in viata lui Axel Rose ce inseamna sa te poarte pe brate un grup atat de compact cum e cel din metrou.

Cum procedezi?

Incerci sa intri in vagon. Nu poti!

Ridici bratele, te lasi putin pe spate, si multimea te va purta catre unul din punctele in care poate sa-ti asimileze greutatea spatiului dezlocuit.

Esti corpolent? Ai castigat! Tu iti definesti spatiul si multimea se reconfigureaza in jurul tau. Intre timp, cei mai firavi plutesc prin vagon, fiind alocati marelui vartej.

Vrei sa te tii de ceva? Cum? N-ai de ce sa te tii?

Ingesuiala e atat de mare ca nu ai nicio bara pe care sa poti sa o apuci. Nu-i nimic! Te sustii corporal de corpurile celorlati, devii din inghesuit, inghesuitor.

Daca vagonul ia vreo curba, incepi sa ai niste miscari lascive de bazin catre cetateanul sau cetateana din fata ta. Nu-i nimic! nimeni nu se va supara, inghesuiala si miscarile din bazin la metrou sunt acceptate social in Bucuresti.

Doar sa nu fii barbat si sa nimerseti langa barbatul corpolent de care vorbeam mai devreme! Poate deveni problematic, doar esti langa masculul Alfa al inghesuielii. Ai grija la miscari!

 

Gata! Cobori la Victoriei!

Urci zombificat cu grupul de cetateni catre lumina.

Seamana cu scena din Metropolis in care muncitorii din subsolurile pamantului sunt adusi la suprafata sa intre in schimb. Oriunde te uiti, numai fete vesele si buna-dispozitie!

Gata, innapoi la lumina. Inca o portie de esapament la toata lumea! Sa traiasca! Pentru o viata sanatoasa, faceti cel putin …

Sunt acele 5 minute fericite cand mergi, nu stai.

Nu-i nimic ca a inceput sa ploua, te bucuri de aerul de suprafata, care iti aminteste de mirosul de benzina din Daciile 1310 ale parintilor.

Cu toate astea mergi bucuros, pasesti increzator.

 

Dar o alta problema, un obicei local, iti face dificila deplasarea.

Ati observat ca sunt foarte numerosi la noi in Bucuresti oamenii care merg pe centrul trotuarului, ca si cum ar calcula mijlocul exact al acestuia? Sunt oameni ai Caii de Mijloc la propriu. Ei/ele nu au stanga sau dreapta, ei identifica mijlocul si il pastreaza numai pentru ei.

Doar in momentul in care vrei sa-i depasesti prin stanga sau dreapta, dumnealor par sa descopere ca trotuarul are laterale si devin brusc interesati de partea de unde simt miscare.

Da, domne, si simt miscarea perfect!

Iti ies in fata, in unele situatii chiar se si opresc brusc sa constientizeze pentru un moment partea dreapta sau partea stanga, asa cum un sportiv ridica gantera intai cu o mana, apoi cu cealalta …

Bun, reusesti sa te strecori prin stanga, esti in plina depasire.

Dar ai facut o greseala pe care o sa o regreti! Ti-a scapat ceva. Vezi, asta-i cusurul tau! Esti prea visator!

Auzi un zgomot de masina, care accelereaza ca si cum a prins un culoar pe Autobahn intr-un land din Germania. Dintr-o data un val de apa dintr-o balta se indreapta spre tine …

Il vezi, il vezi apropiindu-se, il simti patrunzand prin pantaloni si realizand contactul cu pielea.

Masina a trecut de mult, ramai cu privirea in balta namoloasa pe care Primaria Capitalei, ti-o asigura din banii tai, tie cetateanul cotribuabil, care esti (care este in S5) un nerecunoscator!

 

PS: Am uitat sa scriu de serviciile de tip On Board (inventie romaneasca si echivalent indiscutabil al celor de pe liniile aeriene) oferite de unii cetateni voiajori:

Servetele umede, plasturi, coperti de buletin aveeeeem. 2 la 10 lei!